Păsări

Simţeau compasiune păşind pe drumul noroios 
Bocancii noştri antrenaţi în ritm aventuros
Şi prevedeau secrete pe poteca şerpuindă.
Cu fiecare pas temeinic trasau urme de legendă.
Sunt bocanci adevăraţi, de personaj montan
Care te poartă prin imperiul vegetal, spontan.
Şi uite-aşa, răsărit-am dintr-un des frunziş
Precum căprioarele şi lupii în serafic luminiş,
La cabana Diham Phoenix; peisaj autumnal -
Bucegii, 1320 punct altitudinal!

Că aici, în cuibul păsărilor petrecăreţe, hoinare 

Vibrează viaţa prin chitara nesătulă de cântare!

Şi-am dori un ceai cu rom, şi-un bulz cald la masă 

Ahh, ce dulce simţământ de a fi acasă! 

În preajma chitaristului, hrană e de-ajuns. 

Hrană pentru suflet, ecouri ce caută răspuns 

Versuri vechi şi timpuri noi în care să ne regăsim 
Şi momente înrădăcinate de care să ne amintim. 

...seri faine mânate de o pasiune nebunească 

Cu Păsări Phoenix ce ştiu cum să renască.