Te invit la masă, dar nu
în farfurie
Cu mare drag, chiar dacă
năpârlești
Îmi plac dungile tale și
blană-ți aurie
Și fundul, chiar și
coada pe care ți-o rotești.
Hai, așează-te. Ori sari
tu pe mine
Ori te duci la geam să
vezi în zbor
Un porumbel bezmetic ce
te ține
În transă, ca pe-un naiv
privitor.
Viața de la bloc e grea,
mult te limitează
Pe calorifer, pe perne
te întinzi cu stil
Simțul tău felin la
graniță se conturează
Când vei renunța la
traiul nobil.
Știi tu, cum este prin
ploaie?
Cum e să te-alerge-un
câine,
Să n-ai litieră-n baie,
Să prinzi șoareci chiar
de mâine?
Podul casei să-ți fie
căminul
Și să mai rozi câte un
os
Să sari gardul la vecinul
Să curtezi maiestuos...
Ai învăța să pășești pe
iarbă,
Diferit de gresie și
parchet.
Ieși la lumină și te
plimbă
Că ești frumos, mă și
cochet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu